Chestionarul IM (Implicare Motivațională) evaluează implicarea motivațională, definită prin  preferințele sau tendințele unei persoane de a fi motivată de anumite scopuri finale (plăcere, recompensă, provocare, recunoaștere) sau, altfel spus, de a fi atrasă de anumite tipuri de obiective motivaționale (egocentrice, instrumentale, internaliste sau sociale etc.) (Constantin et al., 2008).

Chestionarul IM a fost construit în acord cu sinteza teoretică propus de Beauvais şi Scholl (1999), un cadru conceptual unic al motivației umane care descrie direcția implicării motivaționale dominante a unei persoane (ce o face să fie motivată, ce o atrage în termeni de obiective motivaționale). În urma analizei marilor teorii ”clasice” ale motivației, cei doi autori rezumă motivațiile umane, descrise în diferite modele teoretice, la 5 mari dimensiuni  propunând un cadru conceptual unic al motivației umane: intrinsic process motivation; external self concept-based motivation, internal self concept-based motivation, instrumental motivation și goal internalisation.

Chestionarul IM permite evaluarea primelor 4 dimensiuni din acest model sintetic, a acelor forțe sau motive psihologice care face o persoană să se implice, să fie atrasă spre un anumit obiectiv sau să se mobilizeze în a se angaja într-un comportament dat:
•     motivații egocentrice (”plăcere”) preferințe pentru sarcini plăcute și interesante, realizate din pasiune și fără presiuni externe);
•     motivații sociale (”recunoaștere”) preferințe pentru  recunoașterea primită din partea celorlalți, pentru feedback social sau recunoștința individuală);
•     motivații  internaliste (”provocare”) preferințe pentru provocare,  sarcini dificile incitante și posibilitatea de satisfacere a curiozității sau de auto-validare a propriilor competențe/ limite);
•     motivații instrumentale (”recompensă”) preferințe pentru recompense concrete, materiale și financiare sau pentru atuuri/ ”punctaje” utile în promovarea ierarhică).

Prin combinarea cele patru seturi de dimensiuni bipolare este posibilă identificarea scorurilor la două dimensiuni motivaționale majore:
o     motivație intrinsecă - preferințe pentru motivații interne, cele care derivă din curiozitatea, provocarea și plăcerea realizării, în sine, a unei activități; suma tendințelor egocentrice (”plăcere”) și internaliste (”provocare”);
o     motivație extrinsecă - preferințe pentru motivații externe, cele derivând din calitatea recompenselor, avantajelor sau aprecierilor primite din partea celorlalți; suma tendințelor externaliste (”recunoaștere”)  şi instrumentale (”recompensă”).

Chestionarul I.M. - adulți este construit, validat și etalonat pe populația românească de peste 18 ani și face referire predominant la situații profesionale, la contextul motivațional al muncii, fiind un foarte bun instrument pentru analiza motivației în context organizațional. 

Chestionarul I.M. - elevi este adaptat pentru mediul școlar și etalonat pe adolescenți  între 14 și 18 ani, făcând referire la situații școlare, la contextul motivațional al învățării academice. Versiunea IM pentru elevi permite identificarea principalelor preferințele sau tendințele motivaționale ale unui elev/ ale unei eleve, cele care influențează stilul de învățare, alegerea obiectivelor școlare sau a nivelul de implicare școlară.

 Timpul mediu de completare a chestionarului online: 10 minute. 
 Vârsta minimă de la care se poate realiza evaluarea: 14 ani.